Lucrarea analizeaza principalele curente de gandire ale filosofiei sociale, sociologiei si psihosociologiei din perspectiva cristalizarii acestora in paradigme fundamentale ale cercetarii sociale. Din acest punct de vedere, diferenta esentiala intre paradigmele stiintelor naturii si cele ale stiintelor sociale este data de faptul ca, in ciuda gradului ridicat de rivalitate existent intre paradigmele tuturor stiintelor, fara exceptie, totusi, in stiintele sociale, aceasta rivalitate nu are, de cele mai multe ori, ca rezultat eliminarea completa a uneia dintre paradigme. Drept consecinta, in stiintele sociale, in ciuda ideilor si teoriilor divergente propuse, paradigmele isi pastreaza – intr-o masura mai mare sau mai mica – actualitatea si relevanta in ceea ce priveste cunoasterea omului ca fiinta sociala.